Ateroscleroza  este cea mai frecventă şi cea mai  redutabilă complicaţie a diabetului zaharat. Pentru a reduce riscul de boală cardiovasculară este necesar să înţelegem strânsa legătură dintre aceste două boli.

        Diabetul zaharat este considerat echivalent al riscului pentru boală coronariană - riscul de a dezvolta un infarct miocardic al unei persoane cu diabet fiind similar cu cel al unei persoane nediabetice, dar care deja a suferit un infarct miocardic. Din acest motiv fiecare persoană cu diabet zaharat va fi abordată direct prin  aplicarea măsurilor complexe caracteristice prevenţiei secundare.

         Conform Ministerului Sănătăţii Publice, numărul pacienţilor diagnosticaţi cu diabet zaharat în România este de aproximativ 900.000.

         Riscograma alcătuită în urma desfăşurării  Programului Naţional de Evaluare a Stării de Sănătate a Populaţiei a arătat urmatoarele:

• 29,66% (2.545.250 persoane) prezintă risc de îmbolnăvire prin diabet zaharat 
• Riscul cel mai mare se menţine în judeţele Ilfov (43,79%), Cluj (39,68%), Prahova (37,38%) şi  Braşov, Hunedoara, Timiş cu peste 34%. La  polul opus se situează judeţele Vaslui (14,22%) şi Dolj (15,12%) 
• 8,12% dintre persoanele evaluate (696.976) prezintă riscul apariţiei unei afecţiuni cardiovasculare.
• Pe judeţe, Harghita (16,95%), Sibiu (15,40%) Teleorman (13,14%) şi Ilfov (12,71%) înregistrează procentele cele mai mari de risc cardiovascular, spre deosebire de judeţele Vaslui (2,74%), municipiul Bucureşti (3,07%), Dolj (3,57%) şi Buzău (3,95%) unde ponderea este de sub 4% dintre persoanele evaluate.

        Prioritatea numărul unu pentru prevenţia complicaţiilor diabetului zaharat este reprezentată de scăderea riscului cardiovascular prin următoarele măsuri de protecţie vasculară:

-         controlul adecvat al  tensiunii arteriale şi al glicemiei;

-         iniţierea terapiei cu inhibitori de enzimă de convesie, blocanţi ai receptorului pentru angiotensina şi aspirină (75-162 mg/zi);

-         tratamentul dislipidemiei şi scăderea în greutate;

-         renunţarea la fumat.

        În diabetul zaharat tip 2, din cauza întârzierii în stabilirea diagnosticului  aproximativ 50% din pacienţi au deja complicaţii cronice în momentul depistării bolii.

          La pacienţii cu diabet zaharat, ateroscleroza apare la vârste mai tinere şi cu o frecvenţă mai mare decât în rândul persoanelor fără diabet zaharat, fiind esenţială explorarea pacientului pentru a depista simptomele şi semnele afectării vasculare aterosclerotice. Frecvenţa mai mare a leziunilor macrovasculare la diabetici este dată şi de prezenţa concomitentă la aceşti pacienţi a mai multor factori de risc cardiovascular (dislipidemie, obezitate, hipertensiune arterială).

         Până la 80% dintre pacienţii cu diabet zaharat tip 2 întrunesc criteriile sindromului metabolic iar boala cardiacă ischemică apare de 2-3 ori mai frecvent la diabetici faţă de nediabeticii de aceeaşi vârsta.

         Mortalitatea prin boală coronariană este de 2 până la 4 ori mai mare la diabetici şi este principala cauză de deces la aceşti pacienţi.

         În plus, la diabetici, infarctul miocardic apare cu o frecvenţă mai mare şi se însoţeşte de o mortalitate crescută (la extensii asemănătoare ale zonei de necroză). Astfel, mortalitatea prin infarct miocardic în cursul spitalizării este cu 50% mai mare faţă de nediabetici, iar în primii 2 ani după infarctul miocardic rata deceselor este de două ori mai mare.

         Aproximativ o treime dintre pacienţii diabetici cu boala coronariană nu prezintă simptome tipice de angină , din cauza prezenţei concomitente a neuropatiei diabetice sau a altor factori asociaţi. La rândul său, în infarctul miocardic poate lipsi simptomatologia dureroasă caracteristică.

         Atitudinea terapeutică în infarctul de miocard la diabetici este similară cu cea de la persoanele nediabetice - chiar dacă leziunile aterosclerotice sunt mai difuze la pacienţii cu diabet zaharat, procedurile de revascularizaţie reprezintă un tratament eficient.

Evaluarea bolii coronariene

        Conform ghidurilor în vigoare, recomandarea evaluării pentru boală coronariană se aplică în următoarele situaţii:

-         simptomatologie de angină pectorală;

-         pacienţi cu vârsta de peste 35 de ani care doresc să înceapă un program de efort fizic mai intens;

-         prezenţa a doi sau mai mulţi factori de risc (dislipidemie, hipertensiune arterială, fumat, istoric familial de boală cardiacă la vârste tinere) ;

-         vârsta sub 55 de ani pentru bărbaţi sau sub 65 de ani pentru femei şi prezenţa concomitentă a micro- sau macroalbuminuriei.

         Cu atât mai mult prezenţa factorilor de risc cardiovascular şi stratificarea riscului cardiovascular trebuie evaluată şi interpretată cel putin o dată pe an la pacienţii cu diabet zaharat, iar depistarea unuia sau mai multor factori de risc impune un tratament intensiv  pe lângă controlul glicemiei (scăderea tensiunii arteriale, tratament cu statină, antiagregant plachetar, etc.).       

Studiul Euroaspire III Romania Follow up

        Rezultatele parţiale ale studiului Euroaspire III Romania Follow up (efectuat la pacienţi cu risc cardiovascular dar fără boală coronariană) arată o mare prevalenţă a factorilor de risc cardiovasculari : 78% au hipertensiune arterială, 60% au dislipidemie, 18,4% au diabet zaharat. În rândul acestor pacienţi 37,9% au doi factori majori de risc asociaţi iar 6,15% au 3 factori majori de risc asociaţi.

         În plus, eficienţa tratamentului antidiabetic a fost redusă, doar jumătate dintre pacienţi au atins valoarea ţintă  a HbA1c (< 6,5%). Preconizăm că rezultatele finale ale studiului Euroaspire III Romania Follow up (iulie 2009) ne vor furniza o imagine mai clară asupra nivelului de implementare al ghidurilor europene actuale si ne vor arăta eficienţa reală a programelor de prevenţie utilizate în practica clinică pentru reducerea morbidităţii si mortalităţii de cauză cardiovasculară.