Diabetul gestaţional - informaţii şi recomandǎri

 

 

Ce este diabetul gestaţional?

            Descoperirea unor valori glicemice crescute în timpul sarcinii poartǎ numele de diabet gestaţional. De cele mai multe ori glicemia revine la normal postpartum.

 

Cum apare diabetul gestaţional?

            Glicemia creşte de fiecare datǎ postprandial, datoritǎ conţinutului glicemic al alimentelor ingerate. Cele mai bogate în glucide sunt: pâinea, produsele de patiserie şi cofetǎrie, orezul, pastele fǎinoase, cartofii, fructele, laptele şi produsele lactate precum şi toate dulciurile.

            Insulina este un hormon secretat de pancreas care facilitează pătrunderea glucozei în celule, ajutând astfel la transformarea glucozei în energie la nivel celular şi menţinerea glicemiei în limite normale. Dacǎ existǎ prea puţinǎ insulinǎ sau dacǎ aceasta nu îşi poate realiza funcţiile, glicemia rǎmâne ridicatǎ şi se instaleazǎ diabetul zaharat.

            Perioada gestaţionalǎ reprezintǎ o mare piatrǎ de încercare pentru metabolismul femeii. Datoritǎ hormonilor din sarcinǎ, necesarul de insulinǎ creşte. Dacǎ gravida nu reuşeşte sǎ echilibreze acest necesar crescut printr-o producţie mai mare de insulinǎ, glicemia nu mai poate fi menţinutǎ în limite normale şi creşte. Aceastǎ stare patologicǎ poartǎ numele de diabet gestaţional.

            Postpartum necesarul de insulinǎ scade din nou iar glicemia poate fi menţinutǎ în limite normale. Astfel de cele mai multe ori diabetul dispare. El poate însă reapare în timp, dacă anumiţi factori de risc (ex. obezitatea, alimentaţia nesănătoasă) persistă.

 

Care sunt gravidele cu risc crescut pentru diabet gestaţional?

• Gravidele cu vârsta peste 30 de ani
• Suprapondere la începutul gestaţiei
• Diabet zaharat de tip 2 cunoscut în familia gravidei
• Glicozurie evidenţiatǎ repetat în perioada sarcinii
• Diabet gestaţional într-o sarcinǎ precedentǎ
• Copil cu greutatea peste 4500g într-o naştere precedentǎ

 

Este diabetul gestaţional periculos?

            Diabetul gestaţional poate fi periculos atât pentru copil cât şi pentru mamǎ. Glicemia maternǎ crescutǎ trece prin placentǎ conducând la creşterea glicemiei fetale. Copilul încearcǎ intrauterin sǎ echilibreze statusul glicemic prin creşterea producţiei de insulinǎ, iar acest surplus de insulinǎ cauzeazǎ creşterea acceleratǎ a fǎtului. Diabetul gestaţional netratat se însoţeşte adesea de macrosomie fetalǎ (greutate peste 4000g la naştere). Complicaţiile perinatale sunt astfel foarte frecvente şi adesea este necesarǎ secţiunea cezarianǎ pentru naşterea copilului.

            Alte complicaţii posibile ale diabetului gestaţional netratat sunt: naşterea prematurǎ, moartea intrauterinǎ şi complicaţii respiratorii ale nou-nǎscutului.

            Pacientele cu diabet gestaţional prezintǎ frecvent infecţii urinare, edeme, hipertensiune arterialǎ şi sunt supuse riscului de a dezvolta un diabet zaharat tip 2 postpartum.

 

Cum se pune diagnosticul de diabet gestaţional?

            Începând cu sǎptǎmâna 24 de sarcinǎ necesarul de insulinǎ a gravidei creşte constant. Astfel este uşor de înţeles de ce diabetul gestaţional apare cel mai frecvent între sǎptǎmana 24 şi 28 de gestaţie. Recomandǎrile actuale prevăd efectuarea unui test de toleranţǎ la glucozǎ fiecǎrei gravide în aceastǎ perioadǎ. Pentru gravidele aflate la risc, aceastǎ mǎsurǎ diagnosticǎ devine esenţialǎ.

            Un test simplu pentru screening poate fi efectuat la ginecolog sau la medicul de familie. Glicemia va fi măsurată la o oră după administrarea unei băuturi conţinand 50 g glucoză. Dacă glicemia se situează peste 140 mg/dl (7,8 mmol/l), există suspiciunea existenţei unui diabet gestaţional.

Diagnosticul exact va fi pus prin testul de toleranţǎ la glucozǎ care se efectuează de obicei în centre sau cabinete de diabet. Acest test mǎsoarǎ concentraţia glucozei a-jeun, la una şi douǎ ore dupǎ administrarea unei soluţii standard de glucozǎ (75 g). Diagnosticul de diabet gestaţional poate fi pus dacǎ cel puţin douǎ din aceste trei valori sunt crescute.

Următoarele valori sunt indicatoare pentru prezenţa unui diabet gestaţional:

 

 

Cum se trateazǎ diabetul gestaţional?

Diabetul gestaţional nou diagnosticat poate fi tratat cu mult succes. Scopul tratamentului este menţinerea glicemiei în limite normale.

Valori normale:

 

 

            Cea mai importantǎ parte a tratamentului este alimentaţia corectǎ. Prin aceastǎ metodǎ glicemia normalǎ poate fi atinsǎ la 85% dintre femeile afectate. Doar aproximativ 15% dintre paciente necesitǎ tratament cu insulinǎ. Majoritatea au nevoie de doze mici de insulinǎ cu acţiune scurtǎ, administrată înaintea meselor principale, iar unele gravide şi/sau de o insulinǎ cu acţiune lungǎ administratǎ seara înainte de culcare şi eventual dimineaţa la trezire. Astfel este acoperit necesarul bazal şi pot fi prevenite glicemiile crescute a-jeun.

            Deatlii asupra tipului de insulină care va fi utilizat sunt stabilite de către medicul diabetolog.

 

De ce este importantǎ automonitorizarea glicemiei?

            Prin monitorizarea glicemiei (cu ajutorul glucometrului) pacientele pot sǎ urmǎreascǎ dacǎ valorile lor glicemice se gǎsesc în limite normale. În mod ideal, în perioada imediat urmǎtoare diagnosticului diabetului gestaţional, glicemia trebuie mǎsuratǎ de 6 ori pe zi:

·        a jeun

·        la 1,5 sau la douǎ ore dupǎ micul dejun

·        înainte de masa de prânz

·        la 1,5 sau la douǎ ore dupǎ masa de prânz

·        înainte de cinǎ

·        la 1,5 sau la douǎ ore dupǎ cinǎ

            Toate aceste 6 valori ar trebui sǎ se gǎseascǎ în limitele normale prezentate mai sus (a jeun, sau înainte de masă între 60 şi 90 mg/, iar la douǎ ore postprandial sub 120 mg/dl).

            De cele mai multe ori 4 mǎsurǎtori pe zi sunt suficiente dacǎ diabetul gestaţional este tratat doar dietetic. În cazul tratamentului cu insulinǎ sunt necesare toate cele 6 mǎsurǎtori pe zi pentru tot parcursul sarcinii.

            In plus de aceasta, urina de dimineaţă trebuie testată de una sau două ori pe săptămană pentru a elimina posibilitatea prezenţei acetonei.

 

Care este alimentaţia sǎnǎtoasǎ în sarcinǎ?

            În timpul sarcinii alimentaţia sǎnǎtoasǎ joacǎ un rol esenţial, astfel încât atât mama cât şi copilul sǎ primeascǎ toţi nutrienţii de care au nevoie.

            Recomandǎrile generale privind alimentaţia în sarcinǎ rǎmân valabile şi în cazul diabetului gestaţional:

• Aportul total de energie (calorii) trebuie sǎ fie suficient pentru mamǎ şi copil în funcţie de stadiul lui de dezvoltare. Gravida nu trebuie sǎ mǎnânce cât pentru doi!
• Alimentaţia zilnicǎ trebuie sǎ cuprindǎ legume, fructe şi salate, deoarece gravida are nevoie de multe vitamine şi minerale în aceastǎ perioadǎ.
• Produsele din fǎinǎ integralǎ (neagrǎ) trebuie consumate cu precǎdere faţǎ de cele din fainǎ albǎ (pâine, paste fǎinoase). Ele conţin mult mai multe vitamine, minerale şi fibre.
• Uleiurile şi grǎsimile trebuie folosite în cantitǎţi cât mai mici în gǎtirea alimentelor. Se recomandǎ alimentele cu conţinut redus în grǎsimi.
• Consumul de lapte degresat este recomandat mai des datoritǎ conţinutului bogat în calciu.
• Gravida are nevoie de multe lichide - cel puţin 1,5 litri de apǎ, ceai sau sucuri fǎrǎ zahǎr.
• Se recomandǎ reducerea aportului de sare şi folosirea ierburilor aromate pentru condimentarea mâncǎrurilor.
• Pregǎtirea termică a legumelor se recomandă sǎ se facǎ timp scurt, la temperaturǎ redusǎ şi folosind cantitǎţi mici de ulei pentru pǎstrarea conţinutului vitaminic.

Special în cazul diabetului gestaţional mai existǎ câteva recomandǎri importante:

 

1. Greutatea optimǎ:

            Dacǎ femeia este normoponderalǎ înainte de sarcinǎ ea are voie sǎ creascǎ în greutate cu  până la 11-16 kg în perioada graviditǎţii.

            Dacǎ femeia este supraponderalǎ de la început, ea trebuie sǎ creascǎ foarte puţin în greutate în timpul sarcinii, deoarece complicaţiile în timpul naşterii sunt foarte frecvente la femeile supraponderale. Aportul zilnic de energie trebuie sǎ fie cuprins între 1500-1800 kcal. Trebuie totuşi evitatǎ scǎderea în greutate în timpul sarcinii, deoarece aceasta înseamnǎ o privare de substanţe nutritive a copilului. Dieta în scopul scǎderii în greutate trebuie neapărat amânatǎ pentru perioada postpartum.

Sfaturi utile pentru gravidele supraponderale:

• Sǎ aleagǎ mezeluri sau brânzeturi cu mai puţin de 30% grǎsime şi lactate cu un conţinut sub 1,5% grǎsime
• Sǎ foloseascǎ unt sau margarinǎ în strat foarte subţire pe pâine şi sǎ nu le asocieze cu pastǎ de branzǎ, pate de carne sau ficat pe aceeaşi felie
• Sǎ gǎteascǎ gustos dar folosind puţine grasimi şi metode de pregătire la temperatură scaduta: înǎbuşire, fierbere. Sǎ foloseascǎ multe legume proaspete şi condimente pentru a îmbunǎtǎţi gustul
• Sǎ se alimenteze cu precǎdere cu produse din fǎinǎ integralǎ (neagrǎ), legume, salate şi fructe
• Ciocolata, prǎjiturile, biscuiţii sunt în general foarte bogate în grǎsimi. Acestea trebuie consumate rar şi în cantitǎţi reduse.

 

2. Mai multe gustǎri mici:

            În cazul diabetului gestaţional sunt de recomandat 5-6 gustǎri mici repartizate pe parcursul întregii zile, care sǎ împartǎ în mod echilibrat aportul de glucide. Astfel creşterea postprandialǎ a glicemiei poate fi limitatǎ.

            În afarǎ de mic dejun, prânz şi cinǎ, gravida mai poate apela la încǎ 2-3 gustǎri care pot consta în:

·        iaurt cu fructe proaspete

·        fulgi de ovǎz sau musli cu lapte (fǎrǎ zahǎr)

·        o felie de pâine integralǎ cu pastǎ de brânzǎ slabǎ şi ridichi

·        fructe proaspete

 

Exemplu de alimentaţie pentru o gravidǎ normoponderalǎ (2200kcal, 100g proteine, 80g lipide, 250g glucide)

Mic dejun:

• o chiflǎ din fǎinǎ integralǎ (60g)
• o felie de pâine neagrǎ sau semi (60g)
• 15g unt sau margarinǎ (strat foarte subţire)
• o felie de şuncǎ (30g)
• 2 linguri de brânzǎ de vaci proaspǎtǎ (60 g)
• 2 linguriţe de dulceaţǎ dieteticǎ (cu îndulcitori) (20g)
• cafea, ceai, lapte condensat (4% grǎsime)

Gustare:

• 250 ml lapte sau lapte bǎtut, chefir (1,5% grǎsime)
• o porţie de fructe (200g)

Prânz:

• o porţie legume sau salatǎ (ex: 200g brocoli)
• 3 cartofi medii (240g)
• carne slabǎ (120g)
• o lingurǎ de ulei pentru pregǎtire
• o porţie de fructe (ex: o portocalǎ)

Gustare:

• 2 felii de pâine pǎjitǎ (40g)
• margarinǎ în strat subţire (10g)
• o lingurǎ dulceaţǎ dieteticǎ (20g)
• un fruct (ex: mǎr)

Cinǎ:

• o felie de pâine integralǎ (60g)
• o felie de pâine de secarǎ (60g)
• margarinǎ sau unt în strat subţire
• o felie de mezel slab (30g)
• un triunghi de brânzǎ topitǎ (40% grǎsime) (30g)
• o salatǎ proapspǎtǎ (ex: roşii şi ardei 150g)
• o linguriţǎ de ulei (5g)

  Gustare:

• iaurt fǎrǎ zahǎr (150g)
• o porţie de fructe (ex: 3-4 caise)

 

Plan de alimenţie pentru o gravidǎ supraponderalǎ (1500 kcal, 80 g proteine, 50 g lipide, 170 gr glucide)

Mic dejun:

• o chiflǎ din fǎinǎ integralǎ (60g)
• o jumǎtate de felie de pâine neagrǎ (30g)
• unt sau margarinǎ (strat foarte subţire)
• o felie de şuncǎ (30g)
• 1-2 linguri de brânzǎ slabǎ de vaci (40g)
• 2 linguriţe de dulceaţǎ dieteticǎ (cu îndulcitori) (20g)
• cafea, ceai, lapte condensat (4% grǎsime)

Gustare:

• o porţie de fructe (ex: 3-4 prune)

Prânz:

• o porţie legume sau salatǎ (ex: 200g varzǎ)
• 2 cartofi medii (160g)
• carne slabǎ (100g)
• o lingurǎ de ulei pentru pregǎtire
• un fruct (ex: o parǎ)

Gustare:

• 2 felii de pâine pǎjitǎ (40 g)
• 250 ml lapte sau lapte bǎtut slab (max 1,5 % grǎsime)

Cinǎ:

• o felie de pâine integralǎ (60g)
• margarinǎ sau unt în strat subţire
• o felie de şuncǎ de pui (15g)
• o felie de brânzǎ degresatǎ (max 30% grǎsime)
• o salatǎ proaspǎtǎ (ex: salatǎ de cruditǎţi - morcovi, ţelinǎ 150g)
• o linguriţǎ de ulei (5g)

Gustare:

• 250 ml chefir slab (1,5% grǎsime)
• o porţie de fructe (ex:  200g cǎpşuni)

 

3. Alimentele bogate în fibre vegetale au prioritate

            Cea mai parte parte din energie ar trebui sǎ provinǎ din alimente cu un conţinut bogat în glucide dar şi în fibre alimetare: produsele de panificaţie din fainǎ integralǎ, fulgii de cereale, orezul nedecorticat, pastele fǎinoase din fǎinǎ integralǎ, cartofii, legumele şi fructele.

            Aceste produse sunt digerate mai încet datoritǎ conţinutului lor bogat în fibre. Astfel conţinutul lor de glucide ajunge treptat în sânge.

            La cealaltă extremă se gǎsesc produsele din fǎinǎ albǎ, care fiind sǎrace în fibre, sunt digerate rapid şi produc brusc creşterea glicemiei. De aceea nu sunt recomandate.

Recomandarea de a consuma de preferinţă alimente bogate în fibre alimentare este cu atât mai importantǎ în cazul diabetului gestaţional, cu cât acestea pot singure sǎ asigure uneori valori glicemice postprandiale normale.

 

4. Mare atenţie la produsele cu conţinut glicemic ridicat

            Zahǎrul din bǎuturi este rapid absorbit şi determinǎ o creştere bruscǎ a glicemiei. De aceea, pacientele cu diabet gestaţional ar trebui sǎ renunţe la toate bǎuturile îndulcite cu zahǎr sau miere (ceai, cafea, Cola şi alte sucuri). Deasemenea ele trebuie sǎ renunţe la bomboane, caramele şi alte produse zaharoase.

            Chiar şi sucurile naturale de fructe au conţinut crescut de zahǎr, de aceea bǎuturile recomandate sunt apa, ceaiul de plante şi fructe cu îndulcitori.

            Dulciurile de tipul ciocolatei, prǎjiturilor, pralinelor, biscuiţilor, conţin în afarǎ de zahǎr şi un procent mare de grǎsimi. De aceea, creşterea glicemicǎ dupǎ consumul acestor produse este lentǎ. Cantitǎti mici din aceste alimente (ex: o bucǎţicǎ de prǎjiturǎ sau ciocolatǎ) sunt permise, dacă în felul acesta nu se depăşesc valori ale glicemici de peste 120 mg/dl.

            Ca şi îndulcitor pot fi consumaţi îndulcitori fără calorii. S-a demonstrat că aceştia nu dăunează coiplului dacă sunt consumaţi cu măsură. Pentru a fi absolut sigure, consumaţi îndulcitori pe bază de "Aspartam" sau "Acesulfam".

Exemple:
Canderel, Spinnrad, Lightsüß, tablete de Assugrin.

De asemenea, puteţi consuma alimente îndulcite ca de exemplu preparate din lapte cu fructe, dulceaţă sau limonadă cu conţinut redus de calorii.

Alimente ca şi ciocolată, îngheţată sau prăjitură speciale pentru diabetici au un conţinut crescut de calorii şi nu oferă un avantaj faţă de alimentele corespunzătoare pentru populaţia generală, deci nu sunt de recomandat. 

 

Ce poate să facă gravida însăşi?

Cele prezentate mai sus demonstrează cât de important este rolul fiecăreia dintre gravide în controlul unei sarcini sănătoase şi a unei naşteri fără complicaţii.

Pentru femeile supraponderale sunt valabile următoarele recomandări:

Incepeţi după naştere sau după alăptare cu o scădere consecventă în greutate! In felul acesta reduceţi semnificativ riscul de a dezvolta mai târziu diabet. Folosiţi-va de sfatul unui dietetician care va poate susţie eforturile. Nu efectuaţi diete radicale, încercaţi sa slăbiţi în greutate lent dar constant (de ex. 1 kg pe lună). 

O alimentaţie sănătoasă şi după naştere previne instalarea unui diabet mai târziu. Folosiţi acestă şansă pentru dumeneavoastră şi pentru întreaga familie.

 

Autor: Sabine Auer - nutriţionistă pe probleme de diabet certificată de Societatea Germană de Diabet (DDG).
Actualizat de Dr. med. Brigitte Pawlowski - Centrul German de Diabet, Düsseldorf.

Traducere: Fineas Năndrean

Articol în original: http://www.diabetes-deutschland.de/4762.htm